Cat tine rasina cationica utilizata de catre dedurizator?

Desigur ca atunci cand decidem sa achizitionam un sistem de dedurizare cu totii ne intrebam care este durata de viata a acestuia. In general daca ne uitam in fisele tehnice ale sistemelor de dedurizare durata de viata a rasinii de dedurizare este de 5 ani sau chiar mai mult. Acum vine intrebarea cum stau lucrurile in realitate?

  Sunt multi factori care determina durata de viata a rasinii de dedurizare in primul rand cel mai important dintre ele este consumul de apa , cu cat un dedurizator va face regenerarile mai des cu atat durata de viata a rasinii scade , acum sunt cazuri reale in care sistemele de dedurizare au functionat chiar 8-10 ani de zile dar si cazuri in care rasina isi termina durata de viata mai repede.

Durata de viață a rășinii cationice folosite în dedurizarea apei este influențată de mai mulți factori, printre care calitatea apei tratate, regimul de exploatare, tipul de regenerant folosit și frecvența regenerărilor. În general, o rășină cationică de calitate poate avea o durată de viață de 5 până la 10 ani în condiții de utilizare normale.

Iată câțiva factori care pot afecta durata de viață a rășinii:

  1. Calitatea apei de intrare: Apa cu un conținut ridicat de clor, fier sau alte impurități poate deteriora rășina mai rapid.
  2. Regenerarea corectă: Dacă rășina nu este regenerată corect (de exemplu, concentrația de sare pentru regenerare este insuficientă), capacitatea ei de a deduriza apa va scădea mai repede.
  3. Întreținerea și curățarea periodică: Curățarea și întreținerea periodică a coloanei de rășină pot contribui la prelungirea duratei de viață.
  4. Calitatea rășinii: Rășinile de dedurizare de calitate superioară tind să aibă o durată de viață mai mare.

Pentru a înțelege mai bine cum influențează fiecare 100 de regenerări durata de viață a rășinii cationice, putem privi acest aspect din perspectiva uzurii fizice și chimice pe care regenerările repetate o produc asupra granulelor de rășină. Fiecare ciclu de regenerare implică expunerea rășinii la soluții saline (sare, NaCl) și schimburi repetate de ioni, ceea ce afectează în mod progresiv structura chimică și fizică a granulelor de rășină. Iată detalii concrete:

  1. Uzura fizică a granulelor de rășină:

    • După aproximativ 100 de regenerări, granulele încep să sufere o ușoară degradare fizică. Granulele devin mai fragile și pot începe să se spargă, ceea ce reduce eficiența lor de dedurizare. Fiecare ciclu de regenerare și expunerea la presiunea apei afectează integritatea fizică a rășinii.
    • Concret, se estimează că la fiecare 100 de regenerări, capacitatea de schimb ionic a rășinii scade cu aproximativ 2-5%.

  2. Leșierea de ioni:

    • La fiecare regenerare, o parte din granulele de rășină își pierd capacitatea de a schimba eficient ionii, din cauza procesului repetitiv de eliberare și re-absorbție de ioni (în special Na+ și Ca2+).
    • Pe măsură ce numărul de regenerări crește, se poate observa o scădere lentă, dar continuă a capacității de schimb ionic, care poate ajunge la o scădere totală de până la 10% după 500 de regenerări (aproximativ 5 ani de funcționare în regim intensiv).

  3. Depunerile și contaminarea granulelor de rășină:

    • Fiecare regenerare poate adăuga compuși reziduali sau impurități, mai ales dacă apa conține fier, mangan sau alți contaminanți. După 100 de regenerări, depunerile devin semnificative, și fără curățări periodice ale rășinii, eficiența scade cu încă 2-3%.
    • De exemplu, apa cu un conținut ridicat de fier duce la depuneri care blochează structura poroasă a rășinii, afectând-o după 100-200 de regenerări.

  4. Efectul regenerării incomplete:

    • După multe regenerări, dacă procedura nu este bine controlată, regenerările incomplete (adică cantitatea de sare sau durata regenerării nu sunt suficiente) vor accelera degradarea rășinii. O regenerare insuficientă înseamnă că rășina nu este reîncărcată complet, ceea ce afectează și mai mult capacitatea ei de dedurizare.

Sumarizare:

Astfel, la fiecare 100 de regenerări, capacitatea de dedurizare a rășinii poate scădea cu aproximativ 5-8%, în funcție de calitatea apei și de regimul de întreținere. După aproximativ 500-700 de regenerări, rășina va avea o capacitate semnificativ redusă, necesitând fie regenerări mai frecvente, fie înlocuirea completă

Mai avem si situatia in care simplul stat al rasinii in apa poate sa o degradeze in timp in anumite situatii

Simplul fapt că rășina cationică stă în apă nu o degradează semnificativ, atâta timp cât apa este de calitate și nu conține contaminanți agresivi. Totuși, există câțiva factori care pot afecta treptat rășina chiar și în stare de repaus:

  1. Bacteriile și biofilmele:

    • Dacă sistemul nu este igienizat periodic, bacteriile pot începe să colonizeze granulele de rășină, formând biofilme. Aceste biofilme pot bloca porii rășinii și pot reduce capacitatea de schimb ionic. De aceea, pentru sistemele care nu sunt utilizate continuu, o igienizare periodică este importantă.

  2. Degradarea chimică în apă clorinată:

    • În unele cazuri, dacă apa conține clor rezidual sau alți oxidanți puternici, aceștia pot ataca structura chimică a rășinii. Clorul, în special, poate cauza o degradare accelerată a structurii rășinii, făcând granulele mai fragile și mai susceptibile la fisuri sau spargere.

  3. Leșierea ionilor și dezechilibrele de sarcină:

    • În timp, granulele de rășină pot suferi un mic proces de leșiere a ionilor din structura lor, mai ales dacă apa are variații semnificative de pH sau conține substanțe care destabilizează echilibrul ionilor în rășină. Acest proces este lent, dar poate afecta capacitatea de schimb ionic în mod gradual.

  4. Depunerile de minerale și contaminanți:

    • Chiar și în stare de repaus, mineralele din apă pot precipita și se pot depune pe granulele de rășină, mai ales dacă apa este dură. Aceste depuneri, deși minore, pot afecta porozitatea rășinii în timp.

Concluzie

Simpla păstrare a rășinii în apă curată, necontaminată și fără clor nu duce la degradare semnificativă pe termen scurt. Totuși, în timp, factorii menționați pot afecta lent structura și eficiența rășinii, motiv pentru care o întreținere periodică (inclusiv spălări și regenerări corecte) este recomandată chiar și dacă sistemul nu este utilizat intens.